Be Organic

Publicat pe 11th May 2017 @ 12:11 PM

I. Întrebări frecvente despre ionizatoare

De ce are uneori apa un miros?

Apa cu care se alimentează aparatul, chiar dacă este potabilă poate avea un conținut variabil de  săruri minerale, substanțe chimice (folosite la potabilizarea apei) și/sau gaze dizolvate. Sistemul de filtrare al aparatului este conceput pentru a face față unei cantități standard de asemenea substanțe. Uneori, atunci când aceste cantități de substanțe și/sau gaze sunt mai mari decât cele obișnuite, mineralele reacționează cu componentele filtrante emanând un miros.
Ca regulă generală, dacă nu ați utilizat aparatul o perioadă mai lungă de 8 ore, atunci când îl porniți, lăsați apa să curgă aproximativ 1 minut în modul Apă Purificată (Clean Water sau Purified Water), pentru a se elimina toată apa care a stat în aparat în această perioadă. Dacă durata de neutilizare este mai îndelungată (mai mult de o zi), înainte de a porni aparatul lăsați apa rece să curgă la robinet aproximativ 1-2 minute și verificați ca apa să fie curată (să nu fie murdară, cu rugină etc.). Dacă aveți un sistem de prefiltrare, extindeți durata de curgere a apei cu 2-3 minute pentru a se elimina toată apa stătută și din aceste cartușe filtrante. După aceea lăsați aparatul să funcționeze aproximativ 2-3 minute în modul Apă Purificată (Clean Water sau Purified Water).

Mineralele prezente în apă

Ca – calciul – se găsește în apă în mod natural. Apa de mare conține aproximativ 400 ppm calciu. Unul dintre principalele motive pentru abundența calciului în apă este prezența sa naturală în scoarța terestră. Calciul este, de asemenea, o componentă a coralilor. Râurile conțin în general 1-2 ppm calciu, dar în zonele calcaroase râurile pot conține concentrații de calciu de până la 100 ppm. În apă calciul este prezent în special sub formă ionică - Ca²⁺, dar poate să apară și sub formă de CaOH⁺ sau hidroxid de calciu Ca(OH)₂, sau CaSO₄ în apa de mare. Calciul este un factor determinant al durității apei și funcționează de asemenea ca stabilizator de pH datorită calității lui detamponare. Calciul oferă de asemenea apei un gust mai bun.

Calciul se găsește în apă în mod natural și proveni din dizolvarea rocilor cum ar fi calcarul, marmura, calcitul, dolomitul, gipsul, fluoritul și apatitul. Calciul este un factor determinant de duritate a apei, pentru că el poate fi găsit în apă ca sub forma de soluție ionică de Ca²⁺.

Calciul este un mineral alimentar care este prezent în corpul uman într-o cantitate de aproximativ 1,2 kg. Fosfatul de calciu  împreună cu vitamina D sunt necesare pentru creșterea oaselor și a dinților. Calciul este de asemenea prezent în țesuturile musculare și în sânge. Calciul este necesar pentru dezvoltarea membranelor celulare, pentru diviziunea celulară și este parțial responsabil de contracțiile musculare și coagularea sângelui.

Persoanele cu probleme renale cronice trebuie totuși să consulte un medic specialist și să își monitorizeze nivelul de calciu din sânge.

Ca (calciul), Mg (magneziul), Na (sodiul), Ka (potasiul) și alte substanțe care se găsesc în alimente și în apă sunt, atunci când se găsesc în cantități optime, deosebit de bune pentru sănătate. 

În apa alcalină plutesc bucățele albe. Ce sunt acestea?

Apa de la rețeaua de alimentare cu apă curentă sau de la puțul de la care alimentați aparatul conține minerale. Bucățelele albe care plutesc în apa alcalină sunt aglomerări de calciu, magneziu și alte minerale din apă care s-au depus pe electrozi și apoi s-au desprins de pe aceștia. Deși arată ca niște substanțe străine consumul acestor substanțe nu este dăunător și nu reprezintă nici un pericol. Pentru a înlătura acest fenomen urmați procedura de curățare a ionizatorului. La finalul acestei proceduri creșteți debitul la valoarea maximă admisă de aparat și lăsați apa să curgă 3-4 minute pentru a desprinde și a elimina aceste depozite de pe electrozi și tuburile interioare. În timp ce curge apa îndoiți de câteva ori tubul flexibil pentru a desprinde depunerile de pe acesta. 

Pe pereții vaselor și paharelor în care pun apă alcalină apar depuneri albe sau maronii. Ce sunt acestea?

Apa de la rețeaua de alimentare cu apă curentă cu care alimentați aparatul conține minerale. Depunerile de pe pereții vaselor sunt depuneri de piatră. Arunci când mineralele se depun pe pereții vaselor din aluminiu sau de aluminiu anodizat, ele devin maronii și mai greu de îndepărtat. Pe cât posibil, vă rugăm să nu folosiți recipiente din aluminiu sau aluminiu anodizat.

Pentru curățarea depunerilor de piatră pe recipientele și paharele în care ați ținut apa alcalină turnați în acestea o soluție din oțet și apă caldă (1:1) sau o soluție de sare de lămâie cu apă caldă (100 g sare de lămâie la 500 ml apă caldă). Lăsați această soluție să acționeze 8-10 ore. Curățați interiorul recipientelor cu o lavetă sau un burete și apă caldă. Puteți folosi eventual și un detergent de vase ușor abraziv. La final clătiți bine vasele cu apă rece.

De ce apa alcalină este uneori alburie?

Ceața alburie care apare în apa alcalină este formată din microbule de gaz (hidrogen) eliberate în urma ionizării apei și nu ridică nici o problemă. Dacă lăsați apa să stea pentru o vreme, ceața alburie va dispărea.

Poate fi folosită apa alcalină pentru a lua medicamente?

Apa alcalină este destinată mai mult pentru consumul zilnic și folosirea la gătit decât pentru a lua medicamente. Ministerul japonez al Sănătății, Muncii și Bunăstării a dat următoarele indicații:

Nu luați medicamente cu apă alcalină

Nu beți apă alcalină dacă aveți aclorhidrie (lipsa secreției gastrice) sau hipocorhidrie (diminuarea secreției gastrice)

Cum influențează calitatea apei de alimentare performanțele ionizatorului și calitatea apei produse?

Calitatea apei cu care se alimentează ionizatorul influențează performanțele acestuia și calitatea apei alcaline și a apei acide produsă de acesta. De exemplu, dacă apa de la rețeaua de alimentare este prea săracă în minerale (Ca, Mg) – apa este moale, sau dacă apa provine dintr-un sistem de filtrare prin osmoză inversă sau dintr-o instalație de dedurizare) sau este prea bogată în bioxid de carbon, limita superioară a pH-ului poate scădea (adică nu se ating nivelele de alcalinitate sau aciditate dorite sau specificate în caracteristicile aparatului). Dimpotrivă, dacă apa de la rețea conține o cantitate excesivă de minerale (este o apă dură), poate fi afectat gustul, apa alcalină produsă poate avea un pH mai ridicat decât cel afișat și pot apare depuneri masive de piatră în aparat. De asemenea, dacă apa conține cu preponderență ioni de calciu (Ca²⁺) și magneziu (Mg²⁺) și are un conținut scăzut de ioni de clor (Cl^-), carbonați (CO₃^2-) și sulfați (SO₄^2-) atunci ionizatorul produce apă alcalină dar nu poate produce apa acidă la parametrii specificați în caracteristicile tehnice. Pentru a putea produce apă acidă trebuie adăugată sare de bucătărie pentru a mări nivelul de ioni de Na și Cl, iar pentru a produce apă alcalină trebuie adăugată sare de calciu.

Cum influențează debitul apei performanțele ionizatorului și calitatea apei produse?

Debitul apei poate influența și el calitatea apei. La aceleași setări ale ionizatorului, dacă debitul apei este prea mare, aceasta va trece mai repede prin camera de ionizare și valoarea pH-ului va scădea în cazul apei alcaline, respectiv va crește în cazul apei acide (performanțele ionizatorului scad). Dacă debitul de apă scade, aceasta trece mai lent printre electrozii camerei de ionizare și valoarea pH-ului va crește în cazul apei alcaline, respectiv va scădea în cazul apei acide (performanțele ionizatorului cresc). Verificați în mod regulat ca debitul maxim al apei să fie cel indicat în specificațiile tehnice ale ionizatorului de apă.

II. Întrebări legate de aparate

Performanțele ionizatorului de apă și valorile pH-ului și ORP-ul sunt mereu aceleași?

Calitatea apei alcaline precum și valorile pH-ului și ORP-ului pot varia de la o regiune la alta datorită surselor diferite de apă. În cazurile în care apa are un exces de minerale poate fi afectat gustul sau apa alcalină poate avea un pH mai ridicat decât cel afișat. Dacă apa nu conține sărurile necesare pentru obținerea apei acide, atunci pH-ul apei acide poate fi mai mare decât cel afișat. Valorile indicate în toate specificațiile tehnice ale tuturor aparatelor, indiferent de marcă, sunt valorile obținute în fabrică, cu sursa de apă locală.

Care sunt diferențele între celulele de ionizare ale diverselor companii?

Majoritatea electrozilor ionizatoarelor sunt fabricați titan electroplacați cu platină.

Numărul de electrozi (de aceeași formă și dimensiuni) din celulele de ionizare influențează doi parametri ai ionizatorului: debitul maxim de apă pe care îl poate prelucra ionizatorul și plaja pH-ului apei obținute (valorile minime și maxime).

Cu cât numărul de electrozi este mai mare, cu atât debitul prelucrat este mai mare și plaja pH-ului este mai largă. De exemplu:

Există în acest moment 3 tipuri de electrozi:

• electrozi plani, construiți dintr-o placă din titan netedă, acoperită cu platină – dezvoltați de producătorii din Japonia
• electrozi cu microdenivelări, construiți dintr-o placă din titan, acoperită cu platină vălurată (la nivel microscopic) dezvoltați și utilizați de firma Chanson Water
• electrozi plasă (mesh), construiți dintr-o placă din titan perforată, acoperită cu platină și utilizați de firma KYK
• Electrozii plani sunt dezvoltați și folosiți de firma japoneză Enagic, la fabricarea ionizatoarelor de apă LeveLuk.
• Electrozii din titan acoperiți cu platină cu microdenivelări au fost dezvoltați de firma Chanson Water. Datorită suprafeței din platină vălurate la nivel microscopic, suprafața de contact a electrozilor cu apa este mult mai mare decât suprafața electrozilor plani cu aceleași dimensiuni. Datorită suprafeței de contact mai mari electrozii văluriți sunt superiori electrozilor plani, având performanțe mai bune.
• Electrozii tip plasă au avantajul de a fi mai ieftini, datorită consumului redus de materiale (titan și platină).

Toate ionizatoarele, indiferent de tehnologia utilizată la fabricarea electrozilor, produc apă alcalină de calitate, cu o valoare a pH-ului de cel puțin 9.8.

Pot folosi ionizatorul de apă cu un sistem de filtrare prin osmoză inversă (RO)?

Sistemul de filtrare prin osmoză inversă înlătură practic toate mineralele din apă. Ionii de minerale stau la baza ionizării apei. Pentru a folosi ionizatorul după sistemul de osmoză inversă trebuie să adăugați un cartuș de remineralizare astfel încât TDS-ul să fie minim 50.

De ce picură apă din ionizator?

În cazul ionizatoarelor cu montaj deasupra chiuvetei apa rămasă în interiorul aparatului tinde să se scurgă pe unul din cele două furtunuri (în general pe cel situat în partea inferioară a aparatului). Verificați ca robinetul derivator al apei să fie complet închis. După câteva minute apa nu va mai picura. Dacă continuă să picure, contactați departamentul de service.

De ce nu curge apa din ionizator?

Pot fi două cauze:

• În cazul ionizatoarelor prevăzute cu electroventil (aparatele la care apa începe să curgă după apăsarea tastelor de pe aparat, fără să fie necesară deschiderea prealabilă a unui robinet de derivare) se poate ca acesta să fie blocat din cauza presiunii prea mari a apei de la rețea. Verificați dacă a fost montat limitatorul de presiune pe tubul de alimentare cu apă a ionizatorului. Închideți robinetul de izolare de pe țeava de alimentare cu apă (în general acesta este montat înainte de contorul de apă rece) și încercați să porniți ionizatorul după 10-15 minute. Trebuie să se audă un zgomot specific (clic) atunci când se deschide electroventilul. Dacă blocarea se întâmplă din nou înseamnă ca presiunea apei este prea mare și trebuie verificat limitatorul de presiune.
• În cazul zonelor cu apă dură pot apărea depuneri de piatră într-un ritm mai rapid decât în zonele cu apă normală sau moale. Dacă observați o scădere progresivă în timp a debitului de apă pe tubul superior, acest fenomen este normal. Nu așteptați până ce nu mai curge deloc apă din ionizator pe tubul superior. Atunci când debitul de apă este mai mic de jumătate decât cel obișnuit, inițiați sau solicitați procedura de decalcifiere la un centru de service autorizat.

Cum se curăță aparatul?

• Ionizatorul are un sistem de curățare automată. Concentrația de minerale (Ca, Mg etc.) din apa de la rețeaua de alimentare poate varia foarte mult de la o zonă la alta. Depunerile de piatră apar inevitabil pe electrozii ionizatorului și pe tuburile și furtunurile interioare. Ele pot fi ușor dezlipite prin inversarea polarității curentului electric (prin mecanismul automat de curățare). Depunerile de minerale de pe electrozi scad performanțele și capacitatea de ionizare a ionizatorului. Cantitatea de piatră depusă pe electrozi variază în funcție de cantitatea de minerale din apa curentă și de durata de utilizare a aparatului.
• Mecanismul automat de curățare al ionizatoarelor este activat automat după un anumit debit de apă procesată (în general după fiecare 60 de litri de apă procesată) sau, la unele modele, după o utilizare continuă de cel puțin 15 minute. Când folosiți ionizatorul în zone cu apă dură (cu o concentrare mare de minerale), porniți aparatul, selectați de pe panoul de control apa cea mai acidă. Reduceți debitul cât mai mult posibil astfel încât aparatul să nu se oprească și apa să curgă foarte încet. Lăsați apa să curgă 4-5 minute. În acest mod de lucru aparatul va inversa polaritatea curentului electric și va îndepărta piatra depusă pe electrozi.
• Cu toate acestea, după o anumită perioadă de timp care variază de la 1,5 ani la 6 luni sau chiar mai puțin în zonele cu o apă deosebit de dură, se poate întâmpla ca pe tuburile interioare și/sau pe electrozi să apară depuneri masive de piatră care să micșoreze debitul până la oprirea completă a acestuia. În acest caz trebuie să vă adresați centrului de service pentru a solicita decalcifierea aparatului.
• În zonele cu apă deosebit de dură sau cu impurități este necesar să montați un sistem de dedurizare care să scadă duritatea apei, respectiv un sistem de prefiltrare care să rețină impuritățile.

De ce valorile măsurate ale pH-ului nu coincid cu cele indicate de aparat?

pH-ul indicat de aparat este estimat pentru debitul apei de 1 l/min indicat pe afișajul aparatului și pentru o apă cu un TDS cel puțin 80.

• Dacă apa a fost recoltată la un debit mai mare, apa nu a stat destul timp în camera de ionizare și nu a avut timp să se alcalinizeze / acidifice destul. Încercați să reduceți debitul de apă astfel încât să obțineți pH-ul dorit. La unele aparate se poate ajusta din panoul de control puterea de ionizare.
• Dacă apa cu care se alimentează ionizatorul nu conține în concentrații suficiente sărurile minerale necesare pentru ionizare, aparatul nu are de unde să ia ionii necesari pentru producerea apei alcaline sau a apei acidă. Încercați să reduceți debitul de apă astfel încât să obțineți pH-ul dorit. Unele aparate au un locaș unde se poate introduce sare grunjoasă de bucătărie pentru îmbunătăți performanțele de obținere a apei acide, respectiv sare de calciu pentru îmbunătățirea performanțelor de obținere a apei alcaline. În cazul în care aparatul nu are un astfel de locaș, montați înainte de ionizator un cartuș de remineralizare a apei.
• Care parametri se pot regla și care nu?
• La toate aparatele se poate regla pH-ul astfel încât valoarea măsurată să coincidă cu cea afișată. De obicei, deoarece apa nu conține toate sărurile necesare, și cele pentru apa alcalină și cele pentru apa acidă, de aceea reglarea se face de obicei pe gama de valori alcaline. Valoarea ORP-ului nu se poate ajusta, ea fiind de obicei setată astfel încât valoarea afișată să coincidă cu cea măsurată. Reglarea pH-ului se poate face prin 3 metode:
• reglarea parametrilor electrici din interfața aparatului;
• ajustarea debitului total al aparatului din robinetul dinaintea aparatului sau din cel de pe aparat (existent doar la unele modele);
• reglarea raportului dintre apa alcalină și cea acidă din robinetul de reglare (existent doar la unele modele).
• La reglarea și compararea valorilor măsurate trebuie luate în calcul erorile de calibrare, de măsură și de afișare ale aparatelor, astfel o diferență de +/- 0.3-0.5 pH între valoarea măsurată și cea indicată de aparat este normală.

III. Operațiuni de întreținere

Pentru o exploatarea în condiții optime a ionizatoarelor și pentru a elimina posibilitatea de contaminare a apei cu bacteriile care se pot dezvolta în tubul flexibil al ionizatorului, se recomandă efectuarea periodică a următoarelor operațiuni de întreținere:

La 3-4 zile:

• Reduceți debitul de apă la maxim 1 litru / minut din robinetul de alimentare cu apă al ionizatorului sau din robinetul lateral de reglare al debitului (pentru Miracle Max, Revolution și Royale);
• Setați aparatul pe cel mai acid nivel de apă;
• Lăsați să curgă apa acidă prin tubul flexibil timp de 10 minute.

La 2 săptămâni:

• Puneți în cartușul pentru săruri (inserția pentru pudră) sare grunjoasă de bucătărie sau de Himalaia;
• Introduceți cartușul pentru săruri în soclul acestuia (la modelele Miracle Max, Revolution și Royale) sau în filtrul de apă, în locul discului din silicon (pentru modelele Eden, Violet, Angel VS-50 și VS-70);
• Reduceți debitul de apă la 1 litru / minut din robinetul de alimentare cu apă al ionizatorului sau din robinetul lateral de reglare al debitului (pentru Miracle Max, Revolution și Royale);
• Setați aparatul pe cel mai acid nivel de apă;
• Lăsați să curgă apa acidă prin tubul flexibil timp de 10 minute;
• Înlăturați cartușul pentru săruri.

La fiecare 1-3 luni – în funcție de duritatea apei, sau dacă debitul de apă de la ieșire este foarte scăzut:

• Înlăturați filtrul din ionizator;
• Scoateți apa din soclul filtrului folosind un burete sau o pipetă mare;
• Încălziți 250 ml de apă distilată la aproximativ 65-70°C;
• Puneți în apa caldă 2 linguri cu vârf de acid citric (sare de lămâie) și amestecați până de dizolvă;
• Turnați soluția în soclul filtrului și montați capacul (NU puneți filtrul) și fiți atenți să nu stropiți cu soluție în afară sau în interiorul aparatului pentru a nu deteriora circuitele;
• Porniți ionizatorul în modul ”Apă Purificată” numai pentru 3-4 secunde (până ce din tubul principal curg aproximativ 150 ml de apă) și apoi opriți-l imediat;
• Lăsați soluția în ionizator peste noapte;
• După aceea porniți ionizatorul în modul ”Apă Purificată”, lăsați să curgă apa 10 minute, opriți-l timp de 10 minute și apoi lăsați iarăși să curgă apa purificată pentru încă 10 minute;
• În caz de nevoie repetați întreaga procedură de spălare de încă 2-3 ori;
• Scoateți capacul de la filtru, goliți soclul de apă, introduceți cartușul filtrant, împreună cu discul din silicon în capac și înșurubați capacul la loc.
• Anual – la centrul de service:
• Decalcifierea ionizatorului prin recirculare cu soluție de acid citric (sare de lămâie);
• Sterilizarea prin recirculare cu acid hipocloros (HOCl) sau apă oxigenată (concentrație ≥ 7%) și ozon;
• Înlocuirea filtrului PJ-6000.
• Intervalele de timp pentru efectuarea procedurilor sunt recomandate, nu obligatorii, utilizatorul putând să adapteze intervalele în funcție de condițiile specifice de utilizare ale ionizatorului.

IV. Analize microbiologice

În cazul în care doriți să faceți analiza microbacteriologică a apei, înainte de recoltarea mostrei de apă efectuați procedura de curățare de la punctul III.2, pentru a curăța tubul flexibil de la care se recoltează apa de eventualele plăci bacteriene care s-ar putea forma în interiorul acestuia.

Rezultatele negative ale testelor bacteriologice sunt datorate în cea mai mare parte din cauza nerespectării procedurilor de prelevare și transport a mostrelor de apă. De aceea vă rugăm să vă asigurați că tehnicianul care face prelevarea probelor de apă respectă următoarele proceduri:

Recipiente destinate analizelor microbiologice şi capacele de închidere trebuie să reziste la temperaturi ridicate de sterilizare (circa 160°C).

În timpul sterilizării sau păstrării probelor, materialele din care sunt făcute recipientele nu trebuie să producă sau să elibereze substanţe chimice toxice sau de natură să inhibe viabilitatea microorganismelor sau să stimuleze creşterea lor.

Pentru determinările de rutină sunt suficiente flacoane de sticlă de circa 300-500 ml.

Recipientele pentru determinarea caracteristicilor microbiologice – se spală succesiv cu apă, detergent, apă şi apă distilată, apoi se clătesc cu acid azotic, apă şi apă distilată, în scopul eliminării eventualelor urme de metale grele şi cromaţi. Înainte de sterilizare se adaugă 1 ml soluţie 0,5% tiosulfat de sodiu la fiecare 100 ml probă.

Tehnicianul va asigura prelevarea de probe în condiții aseptice, cu mâinile curate (spălate cu apă și săpun și dezinfectate) sau folosind mănuși de protecție sterile.

În timpul umplerii recipientului, nu se va atinge cu nimic (degete, pământ, marginea robinetului etc.) interiorul orificiului de deschidere şi dopul recipientului.

Se deschide robinetul şi se lasă să curgă apa aproximativ 5 minute.

Se închide robinetul şi se flambează cu flacăra unei lămpi de gaz (dacă este robinet metalic) sau se dezinfectează prin imersarea robinetului într-o soluţie pe bază de clor (5-10 % m/m), hipoclorit (1g/l) sau etanol (70%).

• Se deschide din nou robinetul şi se reglează debitul apei, astfel încât să formeze o coloană de apă continuă, de maxim 1 cm diametru.
• Se desface cu o mână capacul sau dopul recipientului.
• Se ţine recipientul cu cealaltă mâna de partea inferioară, se aşează vertical sub coloana de apă şi se umple până la aproximativ 2cm sub capac; nu se va umple complet recipientul cu apă pentru a se putea agita proba înainte de executarea încercării.

Umplerea recipientelor se va face fără clătirea acestora.

După prelevare, se închide imediat recipientul steril cu capacul sau dopul acestuia, fără a atinge marginile sau interiorul acestora.

Se completează fișa de prelevare.

Probele trebuie transportate la laborator în decurs de 2 ore după colectare, într-un ambalaj care asigură o temperatură izotermă de 2-5 °C (de ex. ladă frigorifică).

În conformitate cu documentul ISO / DIS 7218, analiza microbiologică trebuie să înceapă cât mai curând posibil, după primirea în laborator (timpul maxim de conservare este de 6 ore la 2-5 °C - conform STAS 3001).